In memoriam

I

Mamă, iubită mamă,

O, tainic, sfânt cuvânt,

Mie dor de tine, bun-o

Şi’ţi plâng peste mormânt.

II

Îţi plâng amărăciunea,

Ascunsă şi tăcută

Şi ranile din suflet

Şi a ta durere mută.

III

Te-ai dus iubită mamă,

În lumea de tacere,

Unde domneşte pacea

Şi unde nu-i durere.

IV

N-am apucat măicuţă,

În ochi să te privesc,

Să te mai strâng în braţe,

Să-ţi spun cât te iubesc.

V

Te caut printre stele,

Te caut printre flori,

Când geana mi se-nchide,

Când mă trezesc în zori.

VI

În camera pustie,

E gol fotoliul tău,

Dar am să port in suflet,

Icoana ta mereu.

VII

Ai ars precum o torţă

Şi te-ai dus ca un fum.

Aş vrea să-mi cer iertare

Că te-am pierdut pe drum.

VIII

Şi că-n vâltoarea vieţii

Uneori te-am rănit,

Mă iartă maică bună,

Căci totuşi te-am iubit.

IX

Te-ai împăcat cu lumea,

Te-ai împăcat cu tine

Şi aş vrea să cred că acolo

Unde eşti îţi e bine

X

Te las spre meritata,

Odihnă pe vecie

Să îmi mai dai o veste

Din când în când şi mie.

POVESTEA OCHILOR

A fost odata o oarba care se ura pe ea insasi din cauza ca era oarba. Ea ura pe toata lumea, cu exceptia prietenului ei iubitor. El era intotdeauna gata sa o ajute. Intr-o zi ea i-a spus lui: "Daca as putea sa vad lumea, eu m-as casatori cu tine." Intr-o zi cineva i-a donat o pereche de ochi. Cand bandajele au fost luate jos, ea a putut sa vada totul, inclusiv pe prietenul ei. El a intrebat-o: "Acuma ca tu poti vedea lumea, te casatoresti cu mine?" Fata s-a uitat la el si a vazut ca el este orb. Numai vazand ochii lui inchisi a socat-o. Ea nu se astepta la asta. Gandul ca trebuie sa se uite la ochii lui inchisi toata viata ei a facut-o sa-l refuze. Prietenul ei a plecat si a daua zi i-a scris o nota spunand: "Sa ai grija de ochii tai, draga mea, pentru ca inainte sa fie ai tai, au fost ai mei!" Asa este si cu mintea omeneasca care lucreaza aproape intodeauna cand starea noastra se schimba. Numai cativa dintre noi ne reamintim cum viata noastra a fost inainte, si cine a fost alaturi de noi in cele mai dureroase situatii. Viata este un cadou! Astazi, inainte sa spui cuiva un cuvant rau, gandeste-te la cineva care nu poate sa vorbeasca. Inainte sa spui ca mancarea nu este gustoasa, gandeste-te la cineva care nu are ce sa manance. Inainte sa judeci sotul sau sotia, gandeste-te la cineva care plange la Dumnezeu pentru o companie. Astazi, inainte sa te plangi despre viata, gandeste-te la cineva care a plecat de tanar de pe acest pamant. Inainte sa te plangi de copii, gandeste-te la cineva care ar dori sa aiba copii. Inainte sa te plangi de cineva ca nu ti-a curatat casa sau nu a maturat-o, gandeste-te la oamenii care traiesc pe strada. Inainte sa te plangi de distanta parcursa cu masina, gandeste-te la cineva care merge pe jos aceeasi distanta. Si cand tu esti obosit si te plangi de serviciu, gandeste-te la someri, la cei care ar dori sa aibe un loc de munca. Inainte sa arati cu degetul si sa condamni pe cineva, adu-ti aminte ca nimeni dintre noi nu este fara pacat si noi toti trebuie sa raspundem in fata Facatorului nostru. Si cand ganduri depresive te doboara, pune un zambet pe fata si multumeste-i lui Dumnezeue ca esti in viata! Fii recunoscator daca ai primit acest mesaj, ai un prieten care s-a gandit la tine!

LASA GRIJILE SI INCEPE SA TRAIESTI

E un titlu de carte dar si un mod de viata.Cel mai intelept mod de viata zic eu.Va recomand cu caldura sa cititi cartea.O gasiti la editura Curtea Veche.


(Lc 12,22-31)
    ²⁵
De aceea vă spun: nu vă îngrijoraţi pentru viaţa voastră: ce veţi mânca sau ce veţi bea, nici pentru trupul vostru: cu ce vă veţi îmbrăca. Oare nu este viaţa mai mult decât hrana, iar trupul mai mult decât îmbrăcămintea? ²⁶ Priviţi păsările cerului: nu seamănă, nu seceră, nici nu adună în hambar, iar Tatăl vostru ceresc le hrăneşte. Oare nu sunteţi voi mult mai de preţ decât ele? ²⁷ Cine dintre voi, oricât s-ar strădui, poate să adauge câtuşi de puţin la durata vieţii sale? ^{g 28} Iar pentru îmbrăcăminte de ce vă îngrijoraţi? Observaţi cum cresc crinii de pe câmp: nu trudesc ^h şi nu ţes. ²⁹ Totuşi vă spun că nici Solomon, în toată măreţia lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre aceştia. ³⁰ Aşadar, dacă Dumnezeu îmbracă astfel iarba de pe câmp, care astăzi este şi mâine se aruncă în cuptor, cu cât mai mult pe voi, oameni cu puţină credinţă? ³¹ Deci, nu vă îngrijoraţi spunând: "Ce vom mânca? Ce vom bea?" sau "Cu ce ne vom îmbrăca?" ³² Căci păgânii caută toate acestea; dar Tatăl vostru ceresc ştie că aveţi nevoie de toate acestea. ³³ Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu ⁱ şi dreptatea lui şi toate acestea vi se vor adăuga. ³⁴ Deci nu vă îngrijoraţi pentru ziua de mâine, căci ziua de mâine se va îngriji de ea însăşi. Ajunge zilei răutatea ei.